sunt "single" si imi place!

de ce se invidiaza reciproc un barbat insurat si unul "single"? pentru ca fiecare crede despre celalalt ca are parte de mai mult sex.

azi ma gandeam la statutul meu de single....e interesant sa-i vezi pe cei din jur, de o seama cu tine, cocosati de responsabilitatile casei, mesei, gradinii, copiilor, verzelor, rosiilor, ciorapilor.....sotului, eventual sotilor, ciorbelor, tocanitelor........

si desi pe de o parte ii invidiez ma felicit pentru decizia mea de a mai astepta....dar oare ce astept? in niciun caz nu mai cred ca o sa apara un nene (pentru ca in curand fatul frumos o sa se transforme in nene) care si-a vandut calul alb ca sa-si ia o rabla (tot alba) si pentru care sa-mi las parul in jos pe geam (desi nu locuiesc la etaj) pentru ca mi-e prea lene sa ma deplasez pana la usa sa o deschid.

cred ca mai astept sa vina un castel (daca ajunge muntele la mahomed de ce nu ar veni si castelul la mine?), pentru ca, daca tot am hotarat de curand ca iubirea nu-i de mine, vreau un barbat cu castel (de nisip, de carti......ce mai conteaza?)

si mai astept sa ma lase vederea de tot, ca sa nu mai observ toate neregulile cu care vine echipata posibila mea jumatate, pentru ca ei, inteleptii, spun ca daca ai trecut de 25 de primaveri, ierni sau veri (fiecare cand s-a nascut) gata, doar slujbele la biserica sau vreo amnezie brusca te mai casatoreste, pentru ca prea le vezi pe toate.

si mai astept sa cresc mare.......pentru ca parca tot copil am ramas si nu pot sa-l recunosc nici in ruptul capului pe omul din buletin care poarta fata mea si care are .......28 de ani......(nope, that's not me!)

nu e usor sa fii single, pentru ca daca toata gasca s-a pricopsit cu o jumatate cercul se inchide si ramai pe undeva prin afara, pentru ca 1 si cu 1 fac 2. tu printre ei le-ai crea ideea de menage a trois. .....si hehehe nu se cade. (ca doar nu vrem sa stricam casatoria oamenilor).

nu e usor sa te gandesti mereu ca ceva e in neregula pentru ca nicio relatie ok nu se leaga de tine mai mult de cateva saptamani (si e super funny sa vezi ca pustii de 18 ani iti depasesc recordurile de 3 luni cu lejeritate), ca nu ai pe cine sa strangi in brate, ca n-ai cu cine sa te certi, fapt pentru care mereu trebuie sa ai pus undeva un prieten certaret cu care sa-ti animezi serile plictisitoare.

ah dar e si reversul medaliei: partea pozitiva. ce fain e sa nu te doara capul de nimic. vreau sa ies gata, am iesit, fara sa-mi pese ca vai, dragul meu poate comenteaza sau se simte frustrat ca nu l-am sunat in ultimele 2 ore, fara sa trebuiasca sa duc munca de convingere de cel putin 2 luni pe tema concediului si al eternului unde il petrecem?

fara sa ma stresez ca poate am vorbit prea tare in seara aia cu prietenii lui si ca m-am maimutarit fapt pentru care el, saracul, s-a simtit foarte prost.

asa ca o sa asez "durerea" asta la un metru distanta de cot, imi mai trec o mana prin par, pup pe toata lumea si imi vad de viata mea frumoasa, minunata, aflata la cel putin 9 luni distanta de muntii de pampersi si merg sa ma intalnesc cu tipul frumos care lucreaza pentru firma aia tare. cred ca o sa fie o intalnire minunata :) si cine stie.....poate o sa ma indragostesc...