miercuri, 14 mai 2008

altceva


mancatul........asta e unul din "lucrurile" care ne tin in viata...de cand ne nastem undeva in memoria instictului nostru se afla intiparit un urlet: MANANCA, pentru ca daca nu o faci, o sa mori!

si uite-asa ne ducem zilele, aflandu-ne intr-o continua cautare.... nu de comori, nu de aur sau petrol. toti cautam mancare.

la noi, la romani, am observat un lucru interesant. asemeni statelor africane unde a fi gras este sinonim cu a fi frumos si bogat, la fel si la noi s-a pastrat in memoria colectiva ideea ca o femeie grasa e frumoasa si daca mai are si niste pete rosii in obraji.........atunci e numa' buna de miss.......satul romanesc, pentru ca, in realitate un obraz prea rosu e semn de cuperoza, deci de boala.

romanii manca bine, si bine nu inseamna neaparat corect, pentru ca nu degeaba ocupam locurile fruntase in europa in ceea ce priveste bolile de inima. romanii nu mananca - ei se imbuiba sau halesc, si dovada sta disperarea romaneasca ce se manifesta la fiecare sarbatoare. de ce mai tin oamenii post sa se "curateasca", daca de sarbatori toata lumea sare pe carnati, pe drob pana cand ii salveaza urgentele?

mancatul este o arta, pe care alte popoare o stapanesc mult mai bine decat noi......mancatul poate fi o experienta de neimaginat, o strafulgerare de arome care se contopesc si care ne cuprind in matca lor magica, un basm frumos pentru papilele gustative....visul din care parca ne trezim dupa fiecare masa.

mancarea poate fi cea mai frumoasa declaratie de dragoste, ca o capsuna inecata intr-o mare de ciocolata, acrisoara, amaruie si dulce totodata.... o poveste de viata....

asa ca azi o sa-mi pregatesc o salata greceasca......pentru a vedea tara aceea frumoasa cu marea si tarmurile stancoase cu livezile ei de maslini, in fiecare imbucatura...

Un comentariu:

Urban Jesus spunea...

mancatul este cum il descrii tu.. o arta.. dar la curtea regala, eventual.. trebuie sa-ti dai jos ochelarii cu lentile poetice si sa privesti adevarul, mult mai practic. Sunt natii, intr-adevar mai culte intr-ale mancatului. Dar nu pe principiul "sa facem o arta din asta" ci pe principiul "sa dureze cat mai putin".. atat preparatul, cat si consumatul. Pentru ca viteza cu care se intampla lucrurile in vremurile noastre nu mai permit acea manifestare a artei mancatului de acum zeci sau sute de ani..
vezi exemplul italienior.. mare arta sa faci niste paste, am facut ieri in 15 minute.. delicios.. cat despre partea cu sarbatorile, sa spunem ca seamana cu un copil tinut 10 luni in casa, care apoi este eliberat pe terenul de joaca.. normal ca se da in toate leaganele si in toate invartitorile, si in entuziasmul lui, se mai poate lovi. Stie ca va avea ocazia sa se joace in acel parc abia peste alte cateva luni..