M-am gandit de multe ori: ce bine e sa poti fi altcineva. Vine un moment, sau mai multe, in viata fiecaruia dintre noi, cand ne dorim sa traim existenta altcuiva, sau sa ne intrebam……oare cum ar fi fost daca….
Oare cum ar fi fost sau cine as fi fost daca m-as fi nascut in scotia de exemplu, sau in italia, oare cine as fi fost sau cum as fi fost daca m-as fi nascut intr-un palat sau intr-un bordei, sau daca as fi fost barbat……..
Acelasi spirit in alt décor, acelasi suflet in alta casa…in alta cultura….
De aceea e minunat sa fi actor. Pe scena sau pe platou actorul are posibilitatea de a fi altcineva, de a trai mii si mii de existente paralele. E ca si cum in sufletul si trupul unui singur om si-ar face casa sute de inimi.
Inima unui print…….inima unei menajere……inima unui ucigas in serie..
ma intreb, insa, daca nu cumva fiecare personaj isi lasa un semn subtire pe personalitatea actorului, un fir rosu care se impleteste cu alte fire rosii, marcand destinul omului. Pentru a putea interpreta un personaj, actorul trebuie sa se identifice cu el, sa imprumute ceva din sufletul sau, sa primeasca din spiritul caracterului……..si nu se pierde cu fiecare rol cate putin?
Asa devine un strop ucigas….un strop print….un strop cersetor…un strop nebun…..
Cred ca actorii sunt singurii care pot trai inmiit, si care pot muri de sute de ori intr-o singura viata….
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu