marți, 15 aprilie 2008

si ne-au dat carduri....


bancomatele astea au devenit o boala grea pentru unii, amintirea anilor "fascinanti" ai comunismului cand toata lumea statea la coada si avea grija ca altii sa nu se "bage" in fata.

ieri, m-au pus pacatele sa merg la bancomat. nu as fi tinut mortis sa fac asta, dar vantul care imi suiera prin buzunare era prea suparator si cum nu pot cumpara ceapa de la piata cu cardul......

in fata bancii, inghesuiala mare, de parca se dadea ceva gratis.... visurile mi-au fost spulberate repede: nu primeam cafea nechezol. "s-au bagat banii" si parca toti colegii de fabrica s-au dus in gasca sa-si scoata lovelele. unii cu prietenele barfitoare, altii cu copiii, altii cu flirturile de la locul de munca. Ideea este ca toti stateau claie peste gramada, cu cardurile proprietate personala in mana, sau si cu ale colegilor si neaparat, dar neaparat, cu fituica pe care era trecut codul pin. va dati seama ce tragedie era sa riste sa memoreze 4 cifre. daca le uita? in ziua de azi nici pe memorie nu te mai poti baza.

doamne ce distractiv a fost si tot timpul cat am stat acolo m-am chinuit sa opresc accesul de ras care imi statea in gat, in timp ce in jurul meu zburau intrebari si raspunsuri:
"zi, ma, care e codul ala?"
"8825"
"cat ma?"
"cat avea, ma, maricica? tre sa scot si banii ei"

atat de tare incat trebuia sa fii ori surd, ori mort, ori prost sa nu aflii pin-ul.
dar ce mai conteaza? la salariul ala pe care fie am vrut, fie nu, tot l-am aflat, nici un hot nu se deranjeaza sa le fure cardul.

cel mai tare m-a amuzat un macho de fabrica cu freza "a la elvis", cu burta de la bere, care sigur era moartea si pasiunea femeilor, colege de "birou", care o tot pipaia pe tipa blonda cu dintii strambi si cu umbrela rupta, care se delecta cu un suc la doza, si pe care o intreba "romantic"

"un' te duci, tu libidinoaso?"

nu va mai spun ca s-au certat ca unii au intrat in fata cand "toata lumea tre' sa stea la coada", sau cum unii soldati angajati nu puteau intelege cum adica sa iei bani dintr-un zad si povestile pot continua....

ce pot spune este ca asa ne trebuie: ne-au dat carduri sa ne faca domni, dar spiritul mioritic, care ne face sa fim atat de fermecatori, nu ne lasa sa evoluam la statutul de "jivina" cu pretentii.

2 comentarii:

Radu spunea...

cand dai o fuga pe la mare? Cu cardul !!

issa spunea...

cam asa se intampla in romania..abia cand am iesit pentru prima data din tara am realizat ce diferenta enorma..cum am urcat intr-un microbuz de romani au si inceput sa se certe..ca nu stiu cine s-a asezat pe locul nu stiu cui samd. of of.