joi, 17 ianuarie 2008

o cafea

cafeaua.....

cum poate un bob atat de mic sa ascunda atata pasiune? pasiunea, fierbinteala locului din care vine......poate ca intregul suflet latin sau african se strange si se chirceste intr-un bob de cafea...

lichid de apriga amareala se scufunda incet in mintea mea si isi lasa aroma pierduta in crapaturile buzelor....parca in noaptea din ceasca vad cai albi, despletiti, alergand salbatic prin paduri.......picioarele lor de umbre lungi imi calca sufletul....

si ma gandesc la sahara....nu stiu de ce....o sahara fierbinte si galbena s-a chircit in cana mea...uitata in nisip, sau printre ape sarate visez o Fata Morgana..

si uite-asa pacatuind frumos in viciul amarui de fiecare dimineata ma reindragostesc de cafeaua mea......

3 comentarii:

Radu spunea...

Sahara si sufletul latin le-ai pus de la tine :D


Ce ti-e si cu cafeaua asta

aalexandraa spunea...

pai nu brazilienii cultiva cea mai buna cafea? :D

da, daca stau bine sa ma gandesc, as bea o cafea fierbinte in sahara.

cred ca ar fi culmea fierbintelii

Radu spunea...

pai nu :D Columbienii se pare. (dar e numai chestie de cantitate si publicitate) La gramada cu alte buruieni de efect :D O fi ceva in pamantul ala al lor..

Sau ai putea incerca intr-o sticlarie, la gura cuptorului de sticla. Ai si nisip cuartos pe-acolo in caz ca vrei cafea "la nisip"