multi oameni, majoritatea, traiesc cu ideea si cu speranta ca punerea pirostriilor rezolva toate problemele cuplului. alta greseala. pentru ca exista slabe sanse sa reconstruiesti o cladire aflata deja in ruina, si mai ales in forma pe care a avut-o candva.
cand vine vorba de amante toate femeile sunt de acord. metresa strica familia omului, ea il seduce, ii suceste mintile, uitand ca femeia aceea este tot o fiica a evei, deci nu are nimic in plus fata de sotie. sau are?
cred cu tarie ca in momentul in care unul dintre participantii "banchetului in doi" incepe sa caute altceva, undeva, in cuplu a survenit o ruptura. cu celalalt s-a intamplat ceva. poate cu amandoi. femeia devine mama, deci se schimba. barbatul devine tata, deci se schimba. copilul se transforma in centrul universului femeii, care isi uita barbatul, ca si cochetaria de altfel. ea e impinsa undeva, intr-un colt prafuit al mintii, incet, incet, pana si ideea de "a te aranja" devenind desueta, chiar libertina. femeia se ingrasa, poarta haine lalai, dar continua sa fie "o gospodina", o "sotie buna" si ii pune sotului mancarea calda pe masa. pentru ca "dragostea trece prin stomac". amanta care era odinioara, cand l-a prins in plasa, femeia focoasa, care stia sa-l tina pe jar s-a pierdut. tot ce a ramas din ea este o umbra mare si lata care miroase a ceapa prajita.
(pentru ca familia este pe primul loc, pentru ca "alea" care beau cafele sunt niste flusturatice si femeia buna, de casa, isi aseaza si mai bine pe cap, fularul care ii tine parul, dezordonat, de gospodina)
nu stiu de ce, dar oamenii casatoriti inceteaza sa mai lupte. pentru celalalt, pentru cuplu, pentru povestea lor. exista o oarecare stare de siguranta pe care hartia aia ce poate fi asa de usor luata de Apa Sambetei, o confera. si teama de divort, rutina, mirosul celuilalt, ii tin pe cei doi impreuna.
ea transformandu-se intr-o martira obsedata de copii, care a uitat pana si pozitia misionarului. el, cu cate trei fire de par pe zi, mai putin, cu burta tot mai mare de la bere, preocupat mai mult de meci decat de ea.
dar cui ii mai pasa?
4 comentarii:
Asa e ! :)
miezul ca in miez de nuca sau ca in miez de paine ... sau poate in miez de noapte sau ca in m-iez din sarite ? :D
generalizarile sunt bune, acopera toata plaja...
dar am intalnit muulte lupte, cu particularitatile fiecarui cuplu, care incercau intrucatva sa iasa din generalizari, sa nu devina partea "interesanta" din vreo statistica. foarte rar am intalnit gospodina cu fularul prins in par sau barbatul tot mai chelios si mai implinit de bere. e poate si faptul ca infatisarea acestor cazuri difera , ca si nuante, de la o generatie la alta.
obositi, intrati deja in alta viata(cei care au avut curajul sa rupa vraja intretinuta artificial) pana la urma prefera sa se asocieze unei statistici, unei imagini general valabile, ca sa scape de balastul trecutelor vieti.
oricum, eu as fi vazut altceva in "miezul feminitatii".
Miju,
nu am spus tot ce aveam de spus. am facut totul pe bucati pentru ca subiectul este prea amplu. si am incercat, in acelasi timp sa creez cate un text de sine statator, care poate fi citit si singur.
cu toate acestea, pentru a intelege the whole point, trebuie sa citesti tot.
asadar, revin
Trimiteți un comentariu