la parastas :)

trebuie sa recunosc ca imi iubesc familia, si cand spun familie ma refer la sora-mea, mama, tata, veri, matusi, bunici, strabunici, spirite, mate, catai, tot ce misca. chiar imi iubesc familia si ar trebui sa fiu nebuna sa n-o fac. nu exista pe lumea asta sursa mai interesanta de ras si de barfa decat neamurile mele.

daca as privi din afara cred ca as avea senzatia ca am ajuns intr-o menajerie de circ: fiecare cu nebunia lui, fiecare cu pasiunile lui, fiecare cu treaba lui....asta pana la nunta.....sau la parastas....

se ia una bucata bunic, una bucata matusa, de fapt 2, una bucata var, una bucata sotie ceva oameni fara relevanta in povestea noastra, un medic veterinar, eu si sora-mea. toti in jurul unei mese mari.
toate bune si frumoase pana cand o aud pe una dintre matusi ca intreaba medicul. "Domn' doctor, stiti, ma doare pe aici, pe dincolo, ce credeti ca am?" ii dau un cot si ii soptesc "e veterinar, daaah", dar ce, credeti ca i-a pasat? de ce i-ar pasa? veterinarul tot doctor e, nu? ce conteaza ca pe tipa pe care o trateaza o cheama Joiana si e de fapt o vaca......ce, ea nu e fiinta?
si uite-asa incepe domn' doctor cu sfaturile.

si daca tot vorbeam de mate si de dureri de sale, bunicul, care pana atunci a asculat linistit povestea simte ca trebuie sa intervina: "pai da, ca eu in lagar, ii legam pe morti cu o sarma de gat si ii trageam dupa mine pana la groapa"

dar ce legatura are veterinarul cu oamenii, cu matusa-mea, sau sarma cu mortul? pai are, ca daca ma ducea si pe mine barza undeva in groenlanda nu aveam onoarea sa particip la asa ceva....in concluzie, nu e nici o legatura, doar ceva gene venite din mosi stramosi comuni cu care ne laudam toti.

dupa ce ni s-a adus mancarea si m-am bucurat sa o sa avem gura ocupata, o aud pe cealalta matusa ca spune rosie in obraji. "vinul dupa bere e placere", nu ca n-ar fi, dar....pe femeia aia n-am vazut-o cu paharul in mana niciodata.

partea dura e ca toti sunt sange din sangele meu ceea ce e de speriat. daca nu mostenesc cumva cealalta jumatate a familiei, care pare un pic mai putin sucheata, o sa ma rog sa nu incep sa vorbesc prostii la parastasele ce vor urma, in vecii vecilor, amin.